Fost deținut politic și respectat disident, dar și militant activ pentru drepturile omului, Serghei Kovaliov a murit – la vârsta de 91 de ani – la Moscova.
Anunțul trist a fost făcut chiar de fiul acestuia, pe pagina de socializare, precizându-se că disidentul a murit în somn, pe data de 9 august.
Serghei Kovaliov a fost arestat – în anul 1974 – pentru activitatea sa în ceea ce privește apărarea drepturilor omului. Ulterior, a fost condamnat la șapte ani de închisoare, ispășindu-și pedeapsa în lagărele din Permi şi închisoarea din Cistopol (Tatarstan). Kovaliov a fost, apioi, exilat la Kolîma, o regiune din nord-estul Rusiei cunoscută ca “polul ferocităţii din Gulag”.
Serghei Kovaliov a primit, abia în 1987, dreptul de a se reîntoarce la Moscova.
Fostul deținut politic a devenit membru fondator și co-președinte al Centrului Memorial pentru drepturile omului din Moscova – în anii `90 – și a participat la activitățile filialei Amnesty International din Moscova, Conferința internațională pentru drepturile omului și clubul de presă „Glasnost”, potrivit moldova.europalibera.org.
De altfel, tot în 1990, Serghei Kovaliov a fost ales în Sovietul Suprem rus, prezidând Comitetul pentru Drepturile Omului, dar fiind și autor al Declarației din 1991 a drepturilor omului și cetățeanului. În 1991, Serghei Kovaliov a inițiat o lege privind reabilitarea victimelor represiunii politice sovietice, apoi – din 1993 până în 2003 – a fost un membru liberal de frunte al camerei inferioare a parlamentului rus, Duma de Stat.
Mai mult, fostul deținut politic a fost și primul avocat al drepturilor omului (Ombudsman) din Rusia, criticând deschis regimul Putin pentru înrăutățirea situației drepturilor omului în țară. Pe măsură ce Vladimir Putin a căpătat o putere din ce în ce mai mare, Serghei Kovaliov a criticat creșterea centralizării statului în jurul președinției.
În luna martie a anului 2010, disidentul rus a fost unul dintre cei mai proeminenți semnatari ai unui apel deschis intitulat ”Putin Must Go” (”Putin trebuie să plece”), care a adunat de atunci peste 150.000 de semnături, menționează sursa citată.